... iar fulgii se-astern cu grija peste obiceiurile britanice, inghitind incet dar sigur peisaje verzi, cucerind sute de bicilete si-mproscand cu franturi de panica in dreapta si stanga...
O poveste alba, lunga de 10 cm, cu porti de scoli inchise, metrouri pitite in subteran, trenuri uitate in gara, autobuzuri grabite si o suita de masuri extreme ce duc la salvarea populatiei aflate intr-un efort de lunecare continua; un cadru pitoresc, situat la polul diametral opus epopeei norvegiene, pastrate intr-o amintire hibernala; o tragedie comica, in care miscarea perpetua a fulgilor impletita cu circularitatea unei panici naive creaza o gaura neagra a disperarii ce inghite farmecul alb in umbra unei nopti de februarie. Si uite cum nu si-a vazut ursul coada...
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen